#nave

• acvatoriu — Suprafață sau porțiune de apă delimitată natural ori artificial (aparținând unui port, unui golf, unui lac sau unei mări) destinată evoluției, manevrării, ancorării sau staționării în siguranță a navelor și hidroavioanelor; de asemenea, include bazinele de întoarcere și șenalele de acces portuare. Această incintă structurală este protejată de diguri și monitorizată strict pentru a asigura adâncimi optime și protecție împotriva valurilor mari.
• aeronavigație — Știința, tehnica sau activitatea practică de a conduce o aeronavă în condiții de siguranță optimă pe o rută stabilită, între două puncte geografice determinate. Acest domeniu complex include planificarea traiectoriei, determinarea poziției exacte prin metode astronomice, radioelectrice sau prin satelit, precum și interacțiunea constantă cu sistemele de management al traficului aerian și serviciile de meteorologie.
• aerotransport — Sistem logistic, activitate economică sau ramură a transporturilor care asigură deplasarea rapidă a pasagerilor, mărfurilor, corespondenței ori echipamentelor prin intermediul spațiului aerian, utilizând aeronave civile sau militare. Structura sa organizatorică include flotele de avioane, aeroporturile de tranzit și rețelele internaționale de management al traficului, oferind cel mai rapid mijloc de conexiune transcontinentală.
• aluniza — A efectua o manevră de coborâre controlată și de oprire a unei nave spațiale, a unui modul sau a unui vehicul cosmic pe suprafața Lunii. Acest proces tehnologic și astronautic de înaltă precizie presupune încetinirea vitezei de deplasare prin retrobachete pentru a garanta un contact lin cu solul selenar, fără avarierea echipamentelor.
• amarinizare — Acțiunea de a amariniza și rezultatul ei; totalitatea modificărilor structurale, chimice și mecanice aduse unui sistem industrial pentru a rezista la coroziunea salină și la impactul mecanic al valurilor. Reprezintă procesul tehnologic prin care un echipament terestru standard este transformat într-un dispozitiv naval omologat, capabil să funcționeze în condiții extreme de umiditate.
• amiral — Cel mai înalt grad militar în marina militară, echivalent cu gradul de general din armata terestră; ofițer de marină care deține acest grad și care are dreptul de a comanda o flotă sau o mare unitate navală. În sens istoric, termenul desemna comandantul suprem al tuturor forțelor maritime ale unui stat.
• anavenin — Venin animal (de șarpe, scorpion, albină) modificat structural prin tratament termic sau chimic (de obicei cu formol) pentru a-și pierde complet toxicitatea distructivă directă, păstrându-și în același timp puterea antigenică intactă. Această substanță imunologică este injectată în doze controlate pentru a stimula producerea de anticorpi specifici (antivenin) sau pentru desensibilizarea pacienților alergici.
• ancorator — Persoană specializată în efectuarea manevrelor de ancorare și legare a navelor în porturi ori pe platforme maritime; muncitor care fixează ancorele structurale în construcții. În sens tehnic, termenul poate descrie un dispozitiv mecanic automat ori o navă specială (Anchor Handling Tug) utilizată pentru lansarea, plasarea și recuperarea ancorelor grele ale instalațiilor petroliere submarine.
• ancorot — Ancoră de dimensiuni mici și greutate redusă, dotată de regulă cu patru brațe (ghiare), utilizată la bordul ambarcațiunilor ușoare, al șalupelor sau al bărcilor de salvare pentru fixare temporară. În cadrul navelor mari, acest dispozitiv tehnic este folosit ca ancoră secundară de manevră, servind la virarea sau schimbarea orientării vasului în spații portuare restrânse prin intermediul unei remorci.
• andoca — A introduce o navă sau o ambarcațiune într-un doc uscat ori plutitor pentru a efectua lucrări structurale de reparații, curățare a operei vii, întreținere ori vopsire; a se așeza pe blocurile de calaj dintr-un doc. Acest procedeu tehnic complex necesită o coordonare precisă între echipaj și inginerii portuari pentru a asigura stabilitatea navei în timpul evacuării apei.
• andocare — Acțiunea de a andoca și rezultatul ei; operațiune tehnică și hidrotehnică complexă prin care o navă este ghidată, imobilizată și centrată pe caluri în interiorul unui doc uscat ori plutitor. Acest proces structural permite evacuarea completă a apei pentru a expune opera vie (partea subacvatică a corpului navei) în vederea curățării, inspectării, vopsirii sau efectuării unor reparații capitale.
• andocat — Starea unei nave sau ambarcațiuni care a fost introdusă și imobilizată într-un doc uscat ori plutitor pentru efectuarea unor lucrări structurale de întreținere sau reparații; așezat ferm pe blocurile de calaj. În sens tehnic, descrie un vas a cărui operă vie este complet expusă în mediu uscat în urma evacuării apei din bazin.
• antecală — Compartiment tehnic sau spațiu de depozitare situat în partea din față a unei nave (la proa), poziționat înaintea calelor principale de marfă. Acest spațiu este utilizat adesea pentru stocarea echipamentelor de ancorare, a parâmelor, a sculelor de punte sau a altor materiale auxiliare necesare echipajului pentru manevrele maritime.
• apupa — A orienta sau a așeza o navă cu pupa (partea din spate) spre un anumit punct de reper, spre un cheu sau în direcția vântului și a valurilor; la reflexiv, se referă la acțiunea unei ambarcațiuni de a se înclina longitudinal spre înapoi din cauza repartizării greșite a încărcăturii ori a forțelor hidrodinamice în timpul marșului.
• Arlecchino — Personaj arhetipal de servitor (zanni) din teatrul tradițional italian Commedia dell'arte, celebru pentru costumul său multicolor acoperit cu petice în formă de romb, masca neagră și agilitatea sa fizică remarcabilă. Din punct de vedere structural și dramatic, acesta combină naivitatea aparentă cu o inteligență sclipitoare și un spirit farsor, acționând ca motor al intrigii comice. În cultura contemporană de tip gaming, numele desemnează și un personaj fictiv extrem de popular (The Knave) din universul jocului Genshin Impact.
• Armada — Denumire istorică faimoasă atribuită marii flote militare maritime trimise de regele Filip al II-lea al Spaniei în anul 1588 pentru a invada Anglia, cunoscută sub numele de 'Invincibila Armadă' (Grande y Felicísima Armada); (prin extensie) flotă masivă formată din nave de război sau număr uriaș de vehicule aeriene ori terestre care acționează coordonat în cadrul unei operațiuni la scară largă.
• armator — Persoană fizică sau juridică care exploatează o navă comercială în nume propriu, asigurând echiparea, aprovizionarea și armarea acesteia pentru navigație, indiferent dacă este proprietarul de drept al vasului sau doar locatarul acestuia. Armatorul poartă răspunderea juridică și economică pentru operațiunile de transport maritim și pentru siguranța echipajului navigant.
• asoliza — A efectua o coborâre lină și o aterizare controlată a unei nave spațiale, a unui modul de explorare sau a unei sonde cosmice pe suprafața Soarelui sau într-o zonă teoretică extrem de apropiată de atmosfera solară; termenul este utilizat exclusiv în literatură SF sau în studii teoretice speculative, fiind construit prin analogie cu verbe ca 'aseleniza' sau 'ateriza'.
• avanport — Zonă de apă special amenajată, adâncă și parțial protejată de diguri, situată la intrarea principală a unui port sau în aval de un port fluvial, destinată staționării temporare a navelor, efectuării manevrelor de întoarcere sau reducerii energiei valurilor. În sens geoeconomic, termenul desemnează un port subsidiar, adesea de mare adâncime, construit la gura unui estuar pentru a prelua navele moderne de mari dimensiuni ce nu pot naviga până la portul principal situat în interiorul uscatului.
• avanradă — Zonă de apă situată în afara portului propriu-zis, dar parțial protejată natural sau prin diguri exterioare, unde navele pot ancora în siguranță pentru a aștepta intrarea în bazinele portuare, eliberarea cheiurilor sau îmbunătățirea condițiilor meteorologice; radă exterioară. Reprezintă primul punct de contact maritim securizat înaintea pătrunderii într-un avanport sau port interior.