#Alma

• actinodrom — Despre nervaţiunea frunzelor; caracterizat printr-o structură în care trei sau mai multe nervuri principale pornesc radiar dintr-un singur punct central situat la baza limbului (de la inserția pețiolului) și diverg spre marginea sau vârful frunzei. Acest model anatomic structural este specific multor familii de plante dicotiledonate (cum ar fi la frunza de arțar sau de viță-de-vie), asigurând o distribuție uniformă a sevei brute pe întreaga suprafață foliară.
• adalmaș — Obicei tradițional românesc constând în oferirea unei cinste (de regulă băutură sau mâncare) de către cumpărător vânzătorului și martorilor, pentru a pecetlui și a sărbători încheierea unei tranzacții comerciale (în special vânzarea de animale sau pământ); cinstea oferită în această ocazie. Acest ritual structural are valoare simbolică de confirmare socială a târgului, marcând obligativitatea contractului nescris.
• Aesculus — Gen de plante lemnoase, arbori și arbuști foioși aparținând familiei Sapindaceae (anterior Hippocastanaceae), răspândit în regiunile temperate ale emisferei nordice. Aceste specii sunt caracterizate structural prin frunze palmat-compuse, inflorescențe mari, erecte, sub formă de thyrs și fructe capsulare globuloase, adesea spinoase, ce conțin semințe mari cunoscute popular sub numele de castane.
• agalmato — Prefixoid neologic preluat din limba greacă veche (ágalma, -atos), utilizat structural pentru a forma cuvinte compuse din domeniul istoriei artei, sculpturii sau arheologiei. Semnificația sa etimologică fundamentală face referire la ideea de statuie, figurină, imagine sacră sau obiect decorativ sculptat.
• agalmatolit — Varietate compactă și moale de pirofilită, talc sau mică hidratată, de culoare cenușie, verzuie, gălbuie sau roșiatică, având o textură fină și un luciu ceros. Datorită structurii sale uşor de prelucrat prin aşchiere, acest mineral este utilizat din antichitate, în special în Extremul Orient (China, Japonia), pentru sculptarea manuală a unor statuete, sigilii, amulete sau obiecte decorative de artă.
• alan-dala — Formă regională rară, arhaism sau expresie populară cu caracter puternic onomatopeic, utilizată în anumite graiuri locale pentru a descrie o stare de confuzie, dezordine, devălmășie sau o mișcare haotică, de-a valma. Acest termen structural se întâlnește în creațiile folclorice sau în relatările rurale vechi pentru a zugrăvi plastic o agitație colectivă necontrolată sau o acțiune făcută la întâmplare.
• alandala — În dezordine, fără nicio noimă, fără socoteală, la întâmplare, de-a valma; mod de acțiune sau aranjare caracterizat prin haos structural, confuzie totală și lipsă evidentă de organizare, planificare ori logică. În limbajul curent și în proza satirică, termenul descrie fie modul neglijent în care sunt aranjate obiectele într-un spațiu, fie felul incoerent în care o persoană își exprimă gândurile sau își coordonează mișcările.
• alcicorn — Care are coarne lăbărțate, late și turtite în formă de palmat, similare cu cele ale unui elan (Alces alces). În morfologia animală sau structurală, termenul descrie conformația osoasă craniană a unor specii de cervide fosile ori contemporane ale căror ramificații amintesc de o lopată sau de o palmă deschisă.
• alciform — Care are forma sau aspectul unui elan (Alces alces) ori al coarnelor acestuia; lăbărțat, lățit sau palmat. În morfologia animală sau structurală, termenul descrie elemente scheletice sau excrescențe osoase ale unor specii fosile ori contemporane ale căror ramificații amintesc de structura specifică a coarnelor de elan.
• Aleuș — Sat component al comunei Halmășd, situat la limita vestică a județului Sălaj, în regiunea istorică Transilvania din nord-vestul României. Localitatea, atestată documentar pentru prima dată în anul 1355 sub numele de Elia, se află într-o zonă deluroasă pitorească situată la o distanță de aproximativ 19 kilometri de orașul Șimleu Silvaniei.
• alina — A face o suferință fizică sau morală să devină mai puțin intensă, mai suportabilă; a potoli, a calma, a diminua sau a reduce un zbucium sufletesc, o durere sau o stare de agitație dinamică; a aduce consolare sau tihnă. În sens reflexiv, se referă la acțiunea de a se liniști, a se potoli sau a se tempera în urma unui efort ori a unei tulburări emoționale.
• alinare — Acțiunea de a alina și rezultatul ei; diminuare, potolire sau ușurare a unei suferințe fizice (durere, boală) ori morale (tristețe, zbucium sufletesc); consolare, liniștire sau tihnă dobândită în urma unui sprijin material ori afectiv.
• alinat — Care a fost potolit, calmat, liniștit sau diminuat în intensitate; care a primit consolare ori ușurare în urma unei suferințe fizice ori morale. În sens reflexiv-metaforic, descrie un element al naturii (vânt, valuri) care și-a pierdut forța distructivă, devenind liniștit.
• aliped — Care are picioarele prevăzute cu aripi sau cu membrane interdigitale care servesc la zbor ori la înot; termen utilizat istoric în zoologie pentru a descrie mamiferele chiroptere (liliecii) sau păsările cu picioare palmate. În context mitologic, descrie divinități sau creaturi fantastice ale căror picioare înaripate le permit să se deplaseze cu o viteză supranaturală.
• Alma — Nume propriu prenume feminin de largă circulație internațională, provenit din limba latină unde înseamnă 'hrănitoare', 'binefăcătoare' sau din limba maghiară unde înseamnă 'măr'. În știința contemporană, ALMA reprezintă acronimul pentru 'Atacama Large Millimeter/submillimeter Array', cel mai mare și scump radiotelescop terestru din lume, situat în deșertul Atacama din Chile; de asemenea, este numele unui râu istoric în Peninsula Crimeea.
• alma mater — Expresie alegorică din limba latină, tradusă literal prin 'mamă hrănitoare', utilizată istoric de romani pentru a desemna zeițele bune (Ceres, Cybele) și adoptată universal în mediul academic medieval și modern pentru a denumi universitatea, facultatea sau școala superioară pe care o persoană a absolvit-o și care i-a oferit formarea intelectuală și spirituală.
• Alma-Ata — Denumirea istorică și rusească oficială utilizată între 1921 și 1993 pentru cel mai mare oraș din Kazahstan, cunoscut în prezent sub numele nativ Almaty. Situat în sud-estul țării, la poalele munților Trans-Ili Alatau, orașul a fost capitala Republicii Sovietice Socialiste Kazahe și apoi a Kazahstanului independent până în 1997, rămânând principalul centru economic, cultural și academic al țării, celebru și pentru Declarația de la Alma-Ata din 1991 care a consfințit dizolvarea Uniunii Sovietice.
• Almaden — Oraș istoric și municipalitate situat în provincia Ciudad Real, Spania, faimos la nivel mondial pentru exploatările sale de cinabru, reprezentând cea mai mare și veche mină de mercur din istoria omenirii, aflată în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, numele desemnează un centru de cercetare tehnologică avansată al companiei IBM situat în Silicon Valley, California (IBM Almaden Research Center).
• Almageste — Formă grafică sau variantă folosită uneori pentru 'Almagesta', faimosul tratat matematic și astronomic scris în secolul al II-lea d.Hr. de Claudiu Ptolemeu în Alexandria. Lucrarea reprezintă sinteza supremă a astronomiei antice grecești, propunând modelul geocentric al Universului (în care Pământul se află imobil în centru, înconjurat de sferele planetare și stelare) care a dominat gândirea științifică europeană și islamică timp de peste paisprezece secole, până la revoluția copernicană.
• Almagro — Nume de familie de origine spaniolă de rezonanță istorică mondială, consacrat în special prin Diego de Almagro (1475–1538), faimos conchistador spaniol care a participat alături de Francisco Pizarro la cucerirea Imperiului Incaș și a condus prima expediție europeană în Chile. De asemenea, numele desemnează un oraș istoric din provincia Ciudad Real, Spania, recunoscut pentru arhitectura sa medievală și festivalul internațional de teatru clasic, precum și un cartier important din Buenos Aires, Argentina.