#conjugare

• abrutiza — A face ca cineva să-și piardă facultățile intelectuale, sensibilitatea sau demnitatea morală, degradându-se și apropiindu-se de starea unui animal; (reflexiv) a deveni stupid, brut, insensibil sau decăzut din cauza alcoolismului, a muncii extenuante sau a unui mediu social nociv.
• acromatiza — A corecta un sistem optic format din mai multe lentile sau prisme pentru a elimina aberațiile cromatice, asigurând focalizarea culorilor din spectrul vizibil în același punct. Prin extensie, acțiunea presupune combinarea unor materiale cu indici de refracție și dispersie diferiți pentru a neutraliza descompunerea nedorită a luminii albe în fascicule colorate.
• acroșa — A prinde, a suspenda, a agăța sau a cupla un obiect, un vehicul ori un vagon de un altul prin intermediul unui cârlig, al unui dispozitiv de legătură sau al unui mecanism de ambreiaj automat. Prin extensie, în limbaj sportiv sau cotidian, acțiunea semnifică lovirea involuntară, agățarea laterală sau intrarea în coliziune ușoară cu un alt concurent sau obstacol în timpul deplasării.
• activa — A pune în funcțiune, a pune în mișcare sau a intensifica o activitate, un proces ori un mecanism; a face ca o substanță să devină reactivă din punct de vedere chimic sau fizic. Acest proces structural determină trecerea unui sistem de la o stare latentă sau pasivă la una de operativitate deplină.
• activiza — A insufla dinamism, a stimula sau a intensifica energia, râvna ori participarea unei persoane sau a unui grup într-o activitate; a se pune în mișcare ori a deveni activ. Acest proces structural determină trecerea de la o stare de pasivitate sau rutină la un regim de implicare conștientă și susținută.
• adânca — Formă de infinitiv lung sau variantă verbală populară și regională pentru verbul 'a adânci'; acțiunea de a face o groapă, un canal sau o apă mai adâncă prin îndepărtarea straturilor de pământ ori de material. În sens figurat, se folosește în anumite graiuri pentru a exprima extinderea, intensificarea sau analizarea mai profundă a unei probleme, a unei neînțelegeri ori a unui sentiment.
• adânci — A face ca o groapă, un șanț, o albie sau o cavitate să devină mai adâncă prin excavare sau săpare; a coborî sub nivelul existent. Ca verb reflexiv, reprezintă acțiunea de a pătrunde adânc într-un spațiu (pădure, peșteră) sau, în sens figurat, a se cufunda total în gânduri, studiu, somn, ori a se intensifica (despre crize, neînțelegeri, sentimente).
• adăp — Formă de indicativ prezent și conjunctiv prezent (persoana I singular) a verbului tranzitiv și reflexiv 'a adăpa'; acțiunea pe care o desfășoară cel care vorbește atunci când dă apă de băut unui animal sau când se răcorește consumând lichide. În sens metaforic, exprimă acțiunea de a asimila intens cunoștințe, idei sau stări spirituale dintr-o sursă considerată pură ori superioară.
• adăuga — A pune, a așeza sau a uni un element, o cantitate ori o informație pe lângă un lucru existent pentru a-i mări volumul, numărul, valoarea sau intensitatea ori pentru a-l completa. În matematică și informatică, reprezintă operația de adunare, inserare sau alipire a unei structuri noi într-un set de date predefinit.
• adauge — Formă de conjunctiv prezent (persoana a III-a singular și plural) a verbului tranzitiv 'a adăuga'; utilizată în limba română standard ca formă gramaticală corectă ('el să adauge'). În mod complet independent, reprezintă și o variantă arhaică sau regională de infinitiv ori indicativ prezent utilizată în vechi documente bisericești sau juridice pentru a exprima actul de suplimentare sau sporire a unui lucru.
• adecva — A face ca un lucru să corespundă perfect cu altul, a pune în acord, a adapta, a potrivi sau a armoniza elemente distincte pentru a îndeplini un anumit scop ori pentru a se integra într-un context dat. Utilizat frecvent ca verb reflexiv (a se adecva), exprimă acțiunea unui subiect de a-și ajusta comportamentul, structura sau caracteristicile în funcție de cerințele exterioare.
• ademeni — A atrage pe cineva prin promisiuni, momeală, vorbe măgulitoare sau amăgiri, determinându-l să vină într-un anumit loc sau să acționeze într-un anumit mod; a seduce, a ispiti sau a induce în eroare în mod intenționat. În sens figurat, descrie acțiunea unor elemente abstracte (cum ar fi succesul, mirajul sau frumusețea) de a captiva atenția și dorința unei persoane.
• adera — A se prinde, a se lipi sau a rămâne strâns unit de o suprafață prin intermediul forțelor de atracție moleculară ori prin frecare structurală; în sens figurat, a deveni partizanul unei idei, a se înscrie sau a deveni membru al unei organizații, al unui partid ori al unui tratat internațional, împărtășind pe deplin principiile și obiectivele acestora.
• adeveri — A confirma valoarea de adevăr a unei afirmații, ipoteze ori supoziții prin intermediul unor fapte, dovezi concretizate sau evenimente ulterioare; a demonstra caracterul veridic ori real al unui enunț. În formă reflexivă, acțiunea descrie procesul structural prin care o prevestire, un vis, o intuiție sau o bănuială se împlinește ori se materializează întocmai în realitatea obiectivă.
• adevesti — Variantă regională, fonetică sau arhaică pentru verbul 'a adeveri' ori 'a adevăra'; a confirma, a certifica ori a demonstra validitatea structurală a unei afirmații sau stări de fapt. În mod reflexiv, definește procesul prin care o presimțire, un vis ori o spaimă se adeverește, prinzând contur în realitatea obiectivă.
• adia — A sufla ușor, lin, domol, caracterizând mișcarea fină și delicată a aerului sau a vântului de intensitate redusă. În sens structural, descrie manifestarea unui fenomen meteorologic de intensitate minimă, fiind utilizat frecvent în limbajul poetic sau descriptiv pentru a sugera o atmosferă calmă, răcoroasă și relaxantă în natură.
• adiționa — A efectua o operație de adiție; a adăuga un element la un ansamblu existent, a aduna cifre sau mărimi numerice într-un total general, ori a provoca o combinare chimică prin care atomi suplimentari se leagă direct de o structură moleculară nesaturată.
• admite — A accepta ca adevărat, valabil, plauzibil sau corect; a recunoaște o stare de fapt, o eroare ori o teorie; a primi o persoană într-o instituție, colectivitate ori la un examen; a îngădui, a tolera sau a permite desfășurarea unei acțiuni în conformitate cu normele stabilite. Acest verb exprimă un act structural de validare intelectuală, administrativă sau etică.
• adnota — A însemna, a nota sau a adăuga note, observații, comentarii, explicații ori glose pe marginea unui text, a unui document, manuscris sau a unei cărți; a insera elemente explicative menite să faciliteze înțelegerea profundă ori interpretarea critică a unei opere literare sau științifice. În sens modern, se aplică și prelucrării seturilor de date pentru inteligența artificială.
• aduce — A deplasa un obiect sau o persoană dintr-un loc spre locul unde se află vorbitorul; a transporta, a livra. Într-un sens larg și abstract, verbul semnifică a cauza, a genera, a produce un efect, o stare sufletească, un profit sau o consecință directă. De asemenea, se utilizează reflexiv ('a se aduce') în diverse structuri idiomatice sau pentru a exprima acțiunea de a-și aminti ori a semăna fizic cu cineva.