#agent

• ablațiune — Formă conceptuală sau variantă terminologică pentru 'ablație', utilizată în geomorfologia clasică pentru a descrie fenomenul de îndepărtare, spălare sau dezgolire a rocilor sub acțiunea agenților externi (vânt, ape curgătoare, valuri). În dinamica solului, termenul subliniază faza inițială de transport a materialelor detritice fine înainte ca acestea să fie depuse în bazine sedimentare.
• activant — Care activează, accelerează sau stimulează un proces chimic, o reacție fizică ori o funcție biologică; substanță sau agent structural adăugat unui sistem pentru a-i mări reactivitatea, viteza de reacție ori eficiența operațională. Acționează ca un catalizator pozitiv într-un mediu determinat.
• activantă — Forma de feminin a adjectivului activant; substanță, energie sau forță structurală care determină, grăbește ori intensifică o reacție chimică, un proces industrial sau o funcție biologică. Acest agent funcționează ca un catalizator specific ce reduce pragul de energie necesar pentru declanșarea unei transformări în medii determinate.
• activatoare — Substanță, aparat sau factor structural care inițiază, intensifică ori accelerează un proces fizic, o reacție chimică sau o funcție biologică; (ca adjectiv) care are proprietatea de a activa sau de a stimula un sistem latent. Acționează ca un agent de declanșare într-un mediu controlat.
• activator — Substanță, dispozitiv sau factor structural care inițiază, accelerează ori intensifică o reacție chimică, un proces industrial sau o funcție biologică; (ca adjectiv) care induce ori stimulează o activitate latentă. În genetică, reprezintă o proteină reglatoare care mărește rata transcripției unui gen determinat.
• adamsită — Substanță chimică toxică de sinteză din clasa arsenicalelor organice, utilizată din punct de vedere istoric ca agent de combatere a ricușeurilor sau gaz lacrimogen iritant în timpul Primului Război Mondial. Acest compus cristalin, numit științific clorură de 工具 fenarsazină, provoacă la inhalare iritații severe ale căilor respiratorii, strănut violent, greață și dureri de cap, fiind clasificat în prezent ca armă chimică interzisă prin tratatele internaționale.
• adurol — Denumire comercială și tehnică atribuită unui derivat halogenat al hidrochinonei (cum ar fi monoclorhidrochinona sau monobromhidrochinona), utilizat istoric în arta fotografică analogică drept agent de programare și developare rapidă cu contrast intens. În chimia industrială modernă, compusul servește ca intermediar în sinteza organică a unor polimeri speciali, stabilizatori sau antioxidanți, fiind recunoscut pentru proprietățile sale reducătoare puternice și capacitatea de a stabiliza legăturile moleculare în medii cu reacții oxidative accelerate.
• aetiogen — Care determină, provoacă sau generează cauzele specifice ale unei stări patologice sau ale unui fenomen biologic; referitor la factorii primari care duc la apariția unei boli. În sens clinic structural, termenul descrie elemente infecțioase, genetice sau de mediu ce acționează ca agenți etiologici primari în declanșarea unei afecțiuni, fiind utilizat mai frecvent sub varianta modernizată 'etiogen'.
• afânare — Acțiunea de a afâna și rezultatul ei; transformarea unui strat de material compact într-o structură poroasă, rară, moale și aerată. În agrotehnică, reprezintă o operație esențială de pregătire a patului germinativ care reduce densitatea aparentă a solului, favorizează infiltrarea apei și previne formarea crustei. În patiserie, indică procesul fizico-chimic de expandare și ușurare a structurii interne a preparatelor culinare.
• afânător — Substanță, ingredient sau instrument mecanic care servește la afânarea unui amestec, a unui aluat sau a unui strat de sol. În industria alimentară și gastronomie, indică un aditiv (biologic, precum drojdia, sau chimic, precum praful de copt ori bicarbonatul de amoniu) care generează gaze în timpul coacerii pentru a mări volumul compoziției. În agricultură, termenul poate descrie un utilaj (subsolier, cultivator) destinat mărunțirii pământului compactat.
• aflogistic — Care previne, combate sau reduce inflamația; care are proprietăți antiinflamatoare puternice. În terminologia medicală clasică și nelogistică, termenul descrie o substanță, un tratament sau un agent terapeutic capabil să neutralizeze procesele febrile sau congestive din țesuturi, eliminând semnele clinice ale inflamației.
• agar-agar — Produs mucilaginous polizaharidic extras din peretele celular al unor alge marine roșii (mai ales din genurile Gelidium și Gracilaria), prezentat sub formă de pudră, fulgi sau benzi gelatinoase insolubile în apă rece, dar solubile în apă fierbinte. Din punct de vedere structural, gelifică la răcire formând o rețea tridimensională rigidă și stabilă termic, fiind utilizat pe scară largă în microbiologie ca suport pentru culturi bacteriene, în cofetărie ca înlocuitor vegetal al gelatinei animale (sub codul E406) și în tehnologia farmaceutică.
• agent — Forță, substanță, organism sau persoană care exercită o acțiune determinantă, produce o modificare structurală ori provoacă un fenomen specific. În științele exacte, reprezintă factorul fizic ori chimic ce declanșează o reacție, în timp ce în sens juridic și social definește o persoană împuternicită să acționeze în numele altcuiva.
• agentă — Femeie care îndeplinește funcția de agent; persoană de sex feminin împuternicită să acționeze în numele unei instituții, companii sau autorități guvernamentale. Termenul acoperă spectrul reprezentării comerciale, al structurilor de siguranță sau al intermediatului imobiliar, implicând responsabilitate legală și contractuală.
• agenție — Organizație, instituție publică sau întreprindere privată înființată cu scopul de a administra servicii publice, de a intermedia afaceri, de a colecta și difuza informații sau de a reprezenta interesele unor terți. Structura sa funcțională servește ca punct nodal de legătură între autorități, companii și publicul larg.
• agentiv —
• agentură — Totalitatea agenților secreți, a informatorilor sau a colaboratorilor care activează coordonat în cadrul unei rețele de spionaj ori de siguranță pe teritoriul unui stat străin; agenție sau filială locală care reprezintă interesele ascunse ori oficiale ale unei puteri externe. În sens istoric, termenul descrie adesea rețelele operative utilizate pentru culegerea de informații strategice.
• Agerpres — Agenția Națională de Presă a României; cea mai veche agenție de știri românească și prima autonomă, înființată în anul 1889 sub numele de Agenția Telegrafică a României (sau 'România'). Are rolul instituțional de a colecta, prelucra și difuza informații interne și internaționale obiective către mass-media și instituțiile publice.
• aghent — Formă veche, arhaică sau regională pentru termenul agent; persoană împuternicită în trecut să reprezinte interesele unei autorități administrative, comerciale ori consulare. Se întâlnește în documentele administrative de secol XIX și în textele literare cronicărești.
• aghentă — Formă veche, arhaică sau regională pentru substantivul feminin agentă; femeie împuternicită în trecut să acționeze în numele unei instituții, companii ori autorități, sau care intermedia tranzacții comerciale în diverse târguri. Termenul apare atestat în documentele de cancelarie din secolul al XIX-lea și în scrierile de epocă.